„Mama poporului român e religia creştin-ortodoxă” – interviu cu disidentul basarabean Ion Moraru

În toamna aceasta ASCOR a iniţiat o campanie împreună cu alte asociaţii pentru introducerea religiei ca obiect de studiu în şcolile din RM. Cum vedeţi introducerea acestui obiect în mediul preuniversitar din RM, este necesar sau nu, şi dacă se va reuşi introducerea religiei, ţinând cont de realitatea politică din ţară?

Indiferent ce conducere politică va fi la noi, introducerea religiei în şcoli e o întrebare sacramentală. Dacă nu se va introduce religia în şcoli ne vom pierde entitatea. Ce a spus Eminescu? „Mama poporului român e religia creştin-ortodoxă”. Cred că această campanie este foarte anevoioasă, amplă, că trebuie să se înceapă de la zero, că trebuie să se înceapă de la grădiniţă, să se încreştineze părinţii, pentru că creştinismul de la noi este o modă. Însăşi mamele trebuie pregătite, credinţa în prunc vine prin laptele din sânul mamei, copilul nu ştie să vorbească, nu ştie să gândească. Mama când îl alăptează îi zâmbeşte, se uită cu dragoste. Dragostea este temelia creştinismului, ea se transmite de la mamă, apoi la grădiniţă se şlefuieşte şi mai departe trebuie continuată în şcoală.

Pentru aceasta trebuie de pregătit după vârstă un material didactic cu foarte frumoasemateriale didactice, manuale şi specialişti foarte bine pregătiţi, fie feţe bisericeşti sau tineri care au făcut teologia.

Chiar dacă predarea religiei în şcoli nu s-ar remunera la început de către stat, totuna ea trebuie introdusă. Şi preoţii n-ar trebui să caute bani, dacă le vor plăti e foarte bine, dar dacă nu, să nu tânjească după arginţi. Fiindcă  ucenicii au propovăduit credinţa, Sfânta Evanghelie fără plată şi cu cât mai mult misionarism va fi, cu atât mai puternică va fi credinţa. Unde intervine banul, acolo vine şi răutatea.

Opinia mea este că numai introducerea religiei ne va putea renaşte, lupta trebuie dusă pentru renaştere. Pentru că o eliberare perfectă nu are nici o ţară, pentru că suntem interdependenţi în procesul de globalizare. Însă în ceea ce priveşte fiecare entitate ca să scape de această păguboasă plagă a omenirii este credinţa, credinţa este pivotul, rădăcina existenţei entităţii. Aşa ca o afecţiune pozitivă faţă de acest pas eu nu pot avea nimic împotrivă.

În urma demersului pe care noi l-am înaintat către Ministerul Educaţiei şi Parlament, ei au răspuns că în noul cod al învăţământului vor fi introduse educaţia creştin-ortodoxă şi religia, două obiecte distincte, ca obiecte opţionale. Noi însă solicităm ca ele să fie opţional-obligatorii, adică obligatorii în programul de învăţământ, însă opţionale pentru elevi. Dvs, ce părere aveţi vis-a-vis de obiectele cu statut de opţional?

Situaţia obiectelor opţionale e foarte fragilă, şi mai ales, dacă obiectul nu este predat de specialişti, care pot pătrunde în sufletul copilului, opţionalismul se prăvale. Ea trebuie sa fie obligatorie!

După ultimul recensământ care a avut loc în RM, 85-90% din populaţie se declară creştin-ortodocşi, adică noi puţin avem de afacere cu alte etnii şi noi nu le putem impune credinţa ortodoxă şi în nici un caz nu trebuie impusă. Le va plăcea, se vor convinge că aceasta este calea cea mai scurtă de mântuire,  îi primim cu braţele deschise şi pe musulmani, şi pe mozaici, şi pe oricine, dar trebuie să fie opţional – obligatorie. Dacă elevul vrea să participe îl primim, dacă nu doreşte, fie că e ateist, fie că e de altă credinţă – are frecvenţă liberă, dar pe ai noştri trebuie să-i motivam, dar trebuie să creăm condiţiile necesare ca să-i atragem.

Prietenilor mei eu le-am dat un sfat, care este redat în Sfânta Scriptură de către Mântuitorul: „Fiţi vicleni ca şerpii şi blânzi ca porumbeii”, iată, în toată activitatea voastră să vă conduceţi după acest dicton, este piatra de temelie a diplomaţiei. Dacă eşti deştept şi dacă ştii să foloseşti la timp momentul oportun, ai câştigat. Dar dacă mergi ca Pavel înaintea ţepoiului, pierzi, el de fapt pierzând, a câştigat, pentru că ulterior s-a convertit şi a devenit apostolul neamurilor.

Ca să aveţi succes în luptă, trebuie foarte fin să conlucraţi nu politic, ci creştineşte cu Mitropolia, cu toate partidele şi dacă dintr-o sută de ateişti veţi înclina măcar pe unul care vine în întimpinarea voastră, de acum aveţi succes, nu încercaţi să vă distanţaţi, că acela e de la comunişti, ăsta e de la liberali, că toate siglele astea se jonglează pentru a se scoate anumite interese economico-politice şi nicidecum nu sunt pentru mântuirea neamului.

Lupta pe care trebuie să o duceţi este foarte grea, piedici o să aveţi foarte multe şi din partea Guvernului, Parlamentului, partidelor, organizaţiilor non-guvernamentale. Cu toate acestea operează „marele vizir” de dincolo de ocean.

Biroul de presă ASCOR