UN FILM DE SUFLET

La data de 29 octombrie 2015, în incinta Bibliotecii Municipale „Alba Iulia”, în cadrul Clubului de Discuţii „Mitropolitul Bartolomeu Anania”, a avut loc vizionarea filmului „7 Cuvinte”, care a prezentat viaţa părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Activitatea a fost organizată de Fundaţia „Vasiliada”, Biblioteca Municipală „Alba Iulia” şi ASCOR Chişinău.

Filmul documentar despre părintele Gheorghe Calciu este de o forţă duhovnicească fără seamăn. DVD-ul a fost oferit în dar de către părintele Amfilohie Brânză, duhovnicul mănăstirii Diaconeşti, părintelui Viorel Cojocaru, care a şi fost moderatorul acestei întâlniri de suflet. Spectatorii au avut ocazia să participe afectiv la cele relatate în documentar, deoarece protagoniştii filmului au transmis experienţa lor duhovnicească. Personalitatea Părintelui Gheorghe Calciu este arhicunoscută în mediul spiritual ortodox.

Mărturiile camarazilor de celulă, ale prietenilor din copilărie au conturat portretul duhovnicesc al unui om de bunăvoinţă care s-a jertfit pentru neam şi ţară. Martirajul său în închisorile comuniste Piteşti, Gherla, Aiud sunt demne de o epopee a neamului românesc. Atrocităţile, batjocura, crimele comise în temniţă nu au putut dărâma verticalitatea credinţei în Dumnezeu. Spunea un fost condamnat că nimeni nu are voie să judece deţinuţii din temniţele comuniste, pentru că aceştia au atins şi au cunoscut culmile durerii şi ale neputinţei omeneşti.

Dar pe cât de mare le-a fost căderea, pe atât de mare le-a fost şi înălţarea. Jertfa pentru aproapele în închisoare era la ordinea zilei. Părintele Gheoerghe Calciu şi-a jertfit propria limfă pentru un muribund cu care împărţea aceeaşi celulă. De asemenea, a oferit porţia sa de pâine pe o lună, pentru ca alt coleg să poată depăşi o boală atroce. Jertfirea sa a continuat şi dincolo de zidurile temniţei, când a dat ultimele sale economii şi a pus în gaj propria casă pentru a oferi şansa unor sărmani studenţi români de a-şi continua studiile. Nu i-a păsat nici de propria viaţă când îşi căuta prin dărămituri discipolii îngropaţi sub ruine din cauza cutremurului şi multe altele. Şi-a riscat viaţa revenind în ţară pentru ultima dată cu scopul de a-şi lua rămas bun de la oamenii şi locurile dragi sufletului său.

Să nădăjduim că jertfa Părintelui nu va fi zadarnică şi să-l rugăm pe Bunul Dumnezeu, pentru rugăciunile Părintele Calciu şi ale tuturor sfinţilor temniţelor comuniste să ne dea curajul, verticalitatea, statornicia în promovarea şi cultivarea valorilor ortodoxiei atât de dragi sufletului neamului nostru românesc, urmând pilda înaintaşilor noştri în faţa cărora vom da seama pentru lipsa de credinţă şi pasivitatea noastră.

Alexandra CRĂCIUN, pentru VASILIADA