„Război” cu Biserica

Tot mai des asistăm la un război deschis cu Biserica Ortodoxă. Fără motive întemeiate, fără discernământ şi simţire naţională, unii din fraţii noştri confundă libertatea cu libertinajul, aruncă cât pot de tare şi de des mizerie asupra Bisericii Ortodoxe.

Astăzi cu toţii suntem martorii unei tentative de a exclude Biserica din învăţământ. Biserica a stat la baza fondării învăţământului şi are ca obiectiv educarea morală a societăţii. Mulţi din liberii cugetători protestă împotriva educaţiei morale prin Biserică. Cea mai ameţită replică fiind: „Cum oare mai putem crede Bisericii care ne învaţă lucruri demodate şi răsuflate?”. Tot felul de asemenea declaraţii se fac auzite în multele emisiuni şi interviuri la posturile tv şi radio. Asemenea declaraţii sunt identice frazei „Cum mai putem avea azi încrede în tata şi mama care nu ne permit chiar de toate? E bine să ne găsim un tată şi o mamă care să ne permită de toate”. Deci suntem şi în căutarea unor părinţi total libertini.

Doar câţiva din membrii societăţii „active” au depistat o mare greşeală în politica învăţământului românesc şi fără multă cercetare au atacat în judecată proiectul „Religia în şcoală”. Mă miră faptul cum poţi declara că disciplina „Religie” trebuie înlocuită cu Etica. Noi nu suntem în drept să rupem etica de morală şi morala de Dumnezeu. Asta ar însemna că noi rupem filosofia de Platon, Aristotel, Kant şi alţi mari filosofi. Nu există dragii mei etică fără Dumnezeu! Au încercat să ne demonstreze politicele comuniste că „nu există Dumnezeu”. Astăzi suntem martorii reabilitării unui ateism agresiv. Pentru mine aşa-zişii „liberi cugetători” sunt persoanele care nu acceptă nici un fel de responsabilitate, nici măcar în faţa societăţii sau au voinţe meschine. Toate categoriile de responsabilităţi insistă la respectarea unor norme morale chiar şi confesionale. Am întâlnit câţiva tineri „liberi cugetători” declarând până la urmă că fac marte din mişcări sataniste. Eu nu doresc ca copiii, nepoţii şi strănepoţii mei să fie liberi cugetători. Întrebând pe o doamnă de 86 de ani, care a văzut moartea de mai multe ori începând cu deportările în Siberia, gerul şi foamea îndurată de mic copil, mi-a răspuns bătrâneşte şi înţelept ce înseamnă liber cugetător: „înseamnă a trăi cum te duce pe tine capul fără nici o normă”. Nu cred că avem mulţi bătrâni liberi cugetători, ca aceştia care astăzi doresc cu orice preţ să scoată Crucile, icoanele şi pe Dumnezeu din şcoală.

Azi mai stă încovoiată Sfânta Cruce de pe biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la mănăstirea Nou-Neamţ, Chiţcani ca semn că s-a dorit mult să fie coborâtă şi înlocuită. Curajosul care a dorit să o coboare nu mai există dar felul trecerii lui la Domnul o cunoaşte întreg satul. Îmi aduc aminte şi eu de părinţii mei care mi-au povestit cu lux de amănunte cum au salvat biserica monumentală din satul Ciuciulea, r-nul Glodeni, acolo unde m-am născut. După o frumoasă vecernie de vară la poarta bisericii a staţionat un buldoser care era gata să intre în biserică. Regretatul preot de atunci, Onisim Jucov şi tatăl meu, cântăreţul Pavel Cojocaru – ambii se odihnesc în Biserica Triumfătoare – au stat dârji şi fără frică în faţa aceluia care a declarat război Bisericii. Cu mare bucurie vreau să spun că şi azi în satul Ciuciulea bat clopotele din biserica regretatului boier Gheorghe Leondari (sfinţită în 1831). Dar sfârşitul tânărului cugetător, şoferul tractorului a fost tragic.

La una din discuţiile mele cu bătrânul monah Selafiil cel Orb de la Noul-Neamţ l-am întrebat cum putem lupta cu cei care declară şi duc război cu Biserica, simplu şi bătrâneşte părintele a răspuns: „Să vă rugaţi pentru ei să se întoarcă în Biserică. Dealtfel n-o termină bine”. Şi prietenii mei din penitenciare au învăţat că nu e bine să ne jucăm „de-a Dumnezeu” pentru că n-o terminăm bine şi spre fericire poate azi avem în penitenciare foarte puţini liberi cugetători.

Biserica Ortodoxă Română a ţinut piept cu dârjenie şi destoinicie acuzaţiilor aduse. La baza rezistenţei Ei stă Duhul Sfânt, stă experienţa a mai bine de 2000 de ani şi sângele celor care au murit pentru ţara şi credinţa noastră. Biserica Ortodoxă are sfânta obligaţie de a purta grijă de fii ei şi o face cu smerenie şi mult curaj. Această obligaţie a primit-o ca jurământ de la apărătorii neamului românesc: Petru Rareş, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazul, Vasile Lupu şi cei peste 150 de mii de eroi morţi în bătălia de la Cotul Donului. Mă iertaţi de îndrăzneală: jurămintele nu se încalcă.

În continuare aşi oferi cititorilor câteva link-uri a unor emisiuni în care părintele consilier Constantin Necula, prietenul fundaţiei noastre, apără Biserica pe prima linie în războiul declarat Bisericii.

https://www.youtube.com/watch?v=V08Le64Jv5E

 

http://www.gandul.info/gandul-live/cine-are-nevoie-de-religie-in-scoli-raspunsul-preotului-constantin-necula-consilier-al-mitropolitului-ardealului-laurentiu-streza-13932313

 

http://adevarul.ro/news/eveniment/preotul-constantin-necula-despre-indoiala-inscrierii-copiilor-ora-religie–8_54f6f615448e03c0fd3793b1/index.html

 

https://www.youtube.com/watch?v=a03KT35IHXA

 

http://www.turnulsfatului.ro/29482/parintii-din-sibiu-care-vor-religie-in-scoli-si-au-infiintat-asociatie:-tiberiu-costachescu-presedinte-inspectorul-joanta-sustinator.html

 

https://www.youtube.com/watch?v=yZQaXad7iyE&t=21 (despre Pr. Arsenie Boca)

Vizionare plăcută şi curaj în apărarea dreptei credinţe.

 

Preot Viorel Cojocaru, pentru Vasiliada.